Introducere
Folosim verbele modale "must have", "can't have" și "might have" pentru a face supoziții sau deducții referitoare la o acțiune din trecut despre care considerăm că a avut loc cu siguranță, că sigur nu a avut loc sau că este posibil să fi avut loc, bazându-ne pe prezența sau pe absența cunoștințelor, informațiilor sau dovezilor.
Folosim "must have", "can't have" și "might have" în același mod ca
prezentul perfect - acțiunea pe care o descriem s-a întâmplat sau nu s-a întâmplat în trecut și este încă adevărată în prezent.
- "must have": gândim că acțiunea a avut loc cu siguranță
- "She must have left the house by now; it’s nearly 11 o'clock."
- De obicei, ea pleacă de acasă înainte de ora 11, deci deduc că sigur a plecat de acasă.
- "can't have": gândim că acțiunea sigur nu a avut loc (opusul lui "must have").
- "She can’t have left the house yet because her car is still outside."
- De obicei, ea pleacă cu mașina, deci deduc că sigur nu a plecat de acasă pentru că mașina ei este în fața casei (opusul lui "must have").
- "might have": gândim că este posibil ca acțiunea să se fi întâmplat, dar nu știm sigur.
- "She might have gone to the shops."
- Este posibil ca ea să se fi dus la magazine, dar este, de asemenea, posibil ca ea să se fi dus în altă parte.
- "might not have": gândim că este posibil ca acțiunea să nu fi avut loc, dar nu știm sigur.
- "He might not have finished his exams yet."
- Este posibil ca el să nu fi terminat examenele, dar este, de asemenea, posibil să le fi terminat.
- "might have" / "might not have" în structura frazei condiționale de tipul 3: pentru a ne imagina rezultatul posibil al unei situații ireale din trecut.
- "If I had known about the traffic problems, I might have taken a different route."
- Propoziția cu "might have" descrie rezultatul posibil al unei situații ireale descrise de propoziția cu "if" ("if" clause). Situația reală și rezultatul: Nu știam că vor fi probleme cu traficul așa că îmi imaginez posibilitatea să fi mers pe o rută diferită dacă aș fi știut.
Cum se formează
Folosim "must have", "can't have" și "might have" alături de participiul trecut al verbului principal:
- subiect + "must have" + participiul trecut
- subiect + "can't have" + participiul trecut
- subiect + "might (not) have" + participiul trecut
probabilitatea deducerii
|
Subiect
|
verb modal
|
verbul principal (participiul trecut)
|
|
cu siguranță
|
I
You
We
They
He / She / It
|
must have
|
been
seen
taken
spoken
|
to France.
the movie.
the medicine.
to the manager.
|
categoric nu
|
can't have
|
posibil
|
might (not) have
|
Forma afirmativă și forma negativă
Folosim "must have" doar la forma afirmativă: gândim că acțiunea a avut loc cu siguranță.
Folosim "can't have" doar la forma negativă: gândim că acțiunea cu siguranță nu a avut loc (opusul lui "must have").
Putem crea forma negativă a "might have" adăugând "not": gândim că este posibil ca acțiunea să nu fi avut loc, dar, de asemenea, este posibil să fi avut loc. "might not" poate fi contractat în "mightn't".
Cum folosim "by now" și "yet"
Putem folosim "by now" cu forma afirmativă, de exemplu:
- "He must have done it by now."
- "She might have done it by now."
Putem folosim "yet" cu forma negativă, de exemplu:
- "He can't have done it yet."
- "He might not have done it yet."
Forma interogativă
Nu folosim "must have" și "can't have" la forma interogativă pentru că acestea exprimă certitudini. Pentru forma interogativă folosim "might have".
Forma interogativă afirmativă
verb modal
|
Subiect
|
"have"
|
verbul principal (participiul trecut)
|
|
Might
|
I
you
we
they
he / she / it
|
have
|
been
|
to France?
|
Exerciții
Completați propozițiile cu "can't have", "must have" sau "might (not) have și verbele dintre paranteze:
.
Aspect lingvistic suplimentar - "might have" cu "not"
"might have not"
În plus față de cea mai folosită formă "might not have" (descrisă mai sus), putem folosi și varianta "might have not":
- "He might not have invited me to the party."
- "But he might have not sent out the invitations yet."
În cea de-a doua propoziție, "not" este folosit pentru a sublinia forma negativă a verbului principal; în acest caz, "might have" descrie posibilitatea ca el să nu fi trimis invitațiile.
Forma interogativă negativă
Putem folosi și "might not have" pentru a formula întrebări. Schimbând poziția lui "not", putem sublinia diferite elemente:
verb modal
|
Subiect
|
"have"
|
verbul principal (participiul trecut)
|
|
Might
|
I
you
we
they
he / she / it
|
not have
|
been
|
to France?
|
have not
|
Mightn't
|
have
|
- "Might they not have been to France?"
- "Mightn't they have been to France?"
În aceste exemple, subliniem posibilitatea ca ei să fi fost în Franța, ca răspuns la o sugestie sau supoziție care transmite că nu ar fi fost, de exemplu.
- "Might they have not been to France?"
Aici, subliniem posibilitatea ca ei să nu fi fost în Franța, ca răspuns la o sugestie sau supoziție care spune că ar fi fost, de exemplu.